Am venit in Bucuresti, cu gand mare, similar cu cel al parintilor mei si anume sa ma fac inginer, si nu orice inginer… electronist, domne! Am dat si am intrat cu aproape 10 la Poltitehnica, facut 5 ani, o gramda de matematici, restante, fum de tigara inhalat pe culoarele de la Leu in sesiune ori examene fara grile, Ce sa mai, grav! Si m-am lecuit, pentru ca m-am luat cu alte proiecte, munci a caror placere nu echivaleaza cu vreo scoala din Romania si licenta nu am putut sa o dau si nici nu stiu cand imi voi mai face timp de ea.
Intre timp, m-am apucat de ASE. (punct) la ID, ca deh… Cum este de imaginat nu am calcat vreodata pe la scoala pana azi, prima zi de sesiune oficiala, cu un examen trivial. Ajuns cu vreo jumate de ora mai devreme, stateam ma uitam si era sa indoi pe vreo doi cocalari si o parasuta, niste pustani studenti, care n-ar putea sa ia in viata lor vreun examen de fizica cuantica sau semnale si circuite. De ce nu l-ar putea luat? Pentru ca sunt tartani si prosti, suferind cronic de ‘blondism’. Ei sunt cei care fac cel mai mare trafic pe site-urile de job-uri romanesti, doar cu intentia sa vada cum este la interviu si tot ei sunt targetul hi5. In sala de examen ajuns ma intampina cateva fetze de atotstiutori, care dreg ei si fac… in realitate taranii au spalat putina in 10 minute dupa ce au vazut foaia cu subiecte!
Si stateam eu asa, la 7 jumate dimineata, sambata in ASE si ma intrebam… ce dracu caut eu cu astia aici si care naiba este solutia sa ii fac pe cei 3 ani mai repede si apoi sa pot aplica la Harvard Business School? Dar pana atunci, m-am apucat de ASE, frate! … am ajuns rau 
)
Bafta!
Mr. Stapanu
