Je parle english

Stau si ma uit la iaurtul Zuzu pe care l-am sorbit intr-o secunda, insetat asemeni unui porc intr-o zi torida de vara. Ma uit la el, acolo aruncat intr-un colt peste pliantul pe care l-am primit astazi la metrou de la niste gagici pe al caror tricou  era inscriptionat ”intreaba-ma despre francofonie”. Este vorba de  flayerul cu programul francofoniei.

Da…. despre francofonie vreau sa vorbesc in acest insert. Am invatat franceza 11 ani in sistemul de educatie formala. A fost prima limba straina, manualele erau “chic”, profa le stia si a inceput sa-mi placa.  Asta era cu suficient timp in urma, cand cuvinte de genul business, week-end, cool erau folosite doar de 2% din populatia mioritica. 

In Romania de astazi, traim intr-o societate tatuata, la nivel  conceptual si la acela al viziunii  , cu sintagma “made in USA”. Fie ca  vad scrijit pe vreun perete, la fiecare 50m cuvintul “fuck“,  ori ca un sfert din  internetul romanesc foloseste englezisme , fie  ca  in fiecare vineri le doresc colegilor mei week-end placut si aproape totdeuna creierul meu inlocuieste la nivel de subconstient romanescul “bine” cu O.K. , foarte multe din actiunile pe care le fac zilnic au la baza un cuvant , o notiune englezeasca si tindem cu totii spre limba “rom-english” (asa cum spunea un cunoscut, american stabilit in .ro ).

Nu ma leg de  tendinta lingvistica pe care o  avem,  doar o servesc ca argument atunci cand afirm ca acest ”Sommet al Francofoniei” este o mare inutilitate in forma actuala.Desi isi propune  sa aiba o dimensiune ampla, destinata cat mai multor romani, la o analiza mai amanuntita iti dai seama ca publicul este foarte bine segmentat si ca se face atat de mare tam-tam pentru un eveniment care vizeaza direct doar cateva mii de insufletiti romani. Cui ii mai pasa cine este Voltaire, Moliere cand majoritatea savureaza stand-up comedy,  cine mai da bani pe muzica frantuzeasca cand Guta si 50 cent sparg difuzoarele pe Magheru? As mai adauga la categorica “shit happens” faptul ca  Bill Gates nu este francez, iar Tom si Jerry sunt mult mai bune decat Pif si Hercule.

Nu zic ca nu ar trebui sa fie facuta vreo manifestare cu scop informativ,  despre curentul francofon, in urma careia niste bani sa fie trasi de la buget (ca intotdeauna), dar nu una de asemenea anvergura (pompata artificial).  Nu are insa vreun sens sa incurci tot Bucurestiul pentru cativa smecherasi care vin sa zica la o masa rotunda cat de importanta este cultura francofona. Traiane, este frustrant tata sa faci de la Unirii pana pe Otopeni 2h…

Totul este in van, pentru ca trendul mondial este clar spre globalizare si spre o cultura cu fundatie majoritar fabricata in U.S.. Prin orice manifastare isi va propune cineva sa faca,  nu va putea nici macar spera ”gata de maine, inapoi la iubirea pentru francofonie, ca pe timpurile apuse”.

 Ah.. si apropo.. the world is flat  .

 La multi biti pe teva,
 Mr. Stapanu

sporturile nationale

 Sportul national la romani este oina. Poate lovitul cu bata de oina, insa orice altceva decat mingea aia mica si foarte dureroasa in cazul in care te atinge in vreo parte mai intima Ne dam in cap, ne sapargem dintii si fetele cu bate frumos lustruite, vandute de unguri in magazinele din Ardeal, dar al dracu sa fiu daca am vazut prin tara asta vreun teren de oina. … De ce dracu au ales oina? …

 ”De ce dracu?” este unul dintre sportuile nationale pe plaiurile mioritice. Ne mananca pe noi in fund sa stim “de ce dracu ara ala mai multi bani?”, “de ce dracu el a reusit si eu nu?”, insa nimeni nu si-a pus vreodata intrebarea “de ce dracu sunt prost?”. Este “sportul” care reflecta invidia si raca specifica nationala si care intoteauna mai atrage un altul… bagatul, in mama si tot neamul, in gura, in toate bunurile si toate gaurile pe care le poseda o persoana. Totdeauna cand creierul tau, demn de praf de pusca, se intreaba “de ce dracu Gogu are o femie mai buna decat tine?” ii mai lanseaza in secunda imedia urmatoare si o injuratura din categoria “bagat”. Sigur Gogu a fost nevoit sa-si cumpere un frigider bani, apropo, de unde o fi avut bani al dracu?

 Pupatul este urmatorul sport pe care l-am identificat. Ne place teribil de mult sa ne pupam, fie ca real, fie ca doar o spunem, fie virtual suntem o natie de pupaciosi. Se pupa barbati cu femei, femei cu femei si culmea barbati cu barbati. Toti suntem o adunatur a caror buze se ating de obrazul celorlati de zeci de ori zilnic, fie ca este barbos, cu riduri ori cu o gramada de fond de ten. Ne pupam pentru ca ne place cu adevarat sau pentru ca este la moda? Astept cu nerabdarea sa se faca upgrade-ul de la Pupat ver. 1.0 la Pupat ver. 2.0, adica sarut Voi promova cu convingere acel sport, mai ales atunci cand se joaca dupa regulile galilor.

Cel mai nou sport este sa iti pui in avatarul de messenger poze cu prietenul sau prietena, iar dupa vreo cateva luni vad statusuri de genul “m-a parasit boul”, este clar ca de obicei se pierde la scor mare.

 Multa bafta la “miscare”!

Enjoy life!
Mr. Stapanu

topless

Gagicile care fac topless sunt niste naspeturi.

Am cautat, observat si fundamentat aceasta afirmatie, in cele cateva zile in care am ajuns pe litoralul romanesc. Totate frustratele din punct de vedere fizic fac topless, totul in speranta ca vreun obsedat le va baga in seama pentru cel mult o noapte. Am vazut grase, schiloade, urate, proaste facand topless …. dar nu am observat macar o “gagica buna” care sa isi dezgoleasca sanii.

Nu am vreo problema nici cu ele si nici cu cei care fac nudism, doar ca vazutul este pe gratis si sunt bombardat cu imagini naspa ale sanilor lor lasati sau inexistenti. Nu sunt maniac sexual si chiar nu imi vine sa ma uit la ele, intinse pe vreun prosop infect pe plaje.

“Motivul” universal invocat este acela ca vor sa se bronzeze uniform, dar este una dintre cele mai mari minciuni de pe litoral. Din prisma celui care ar putea alege pot compara practicantele de topless cu niste piete (la modul 3 la 10.000), iar fetele cu bun-simt cu niste mall-uri.

Apropo… face rau din punct de vedere medical

Enjoy!
Mr. Stapanu

dragoste de toamna

  Nu stiu cum este pentru tine, dar pentru mine este foarte grav faptul ca ma indragostesc la fiecare pas, ma indragostesc de bruneta cu ochi albastrii care merge cu personalitate pe peronul de la metrou, gandul imi merga la blonda care sta pe o banca in Cismigiu si il citeste pe Schopenhauer, dar nu o pot uita nici pe bruneta din Club A, care se misca foarte bine pe un latino la moda. Daca ar fi fost decat ele poate ca ar fi fost bine, dar ma indragostesc la fiecare pas de cate o tinerica simpaticuta, care inroseste atunci cand o privesc in ochi si se fastaceste in secunda imediat urmatoare. 

Mi se pare mult mai incitanta imbracamintea de toamna timpurie decat goliciunea din iulie si august si poate asta ma face sa o doresc pe fiecare domnisoara. Ori poate ca este atmosfera de afara, un Bucuresti care asteapta agitatia de toamna si care este deschis si la asemenea “indragostiri pe moment”. Sa fie creierul meu de vina, intr-o incercare disperata de a gasi stabilitatea?

 Crezi acum ca dau dovada de superficialitate, deoarece folosesc cu asemenea usurinta notiunea de “a ma indragosti”, dar iti spun ca imi place sa ma joc si sa-mi dau frau liber imaginatiei, sa visez  la ochii ei superbi, la pielea gatului usor bronzata, la zambetul ei inocent de studenta la litere in anul 1 si …de ce nu, la buzele ei de un roz fraged natural si nu manjite de tot felul de ruj de rahat.

Are un farmec specific inceputului de tomana in Bucuresti, totul incurajat de o indecizie si o ameteala ramasa de peste vara, care de foarte multe ori iti blocheaza pe moment decizia.

…totul este o dragoste de toamna.

De momente geniale sa ai parte,
Mr. Stapanu